Dictionar

amara

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. amarrer)

1. a fixa obiectele, instalaţiile de la bordul unei (aero)nave.
 

arima

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. arrimer)

1. a fixa încărcătura unei (aero)nave pentru menţinerea unui centraj favorabil stabilităţii.
 

asietă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. assiette)

1. poziţie a planului de bază al unei (aero)nave faţă de planul orizontal.
2. (fin.) mod de aşezare a impozitelor către stat.
 

bord

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bord, germ. Bord)

1. fiecare dintre părţile laterale ale unei (aero)nave.
2. margine a unui profil de aripă de avion.
3. (fig.) a arunca peste ~ = a înlătura ceva ca nefolositor.
 

cabină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cabine)

1. încăpere mică amenajată într-o clădire, pe un vehicul, la bordul unei (aero)nave etc.
2. ~ telefonică = cabină amenajată şi echipată cu un post telefonic; ~ spaţială = compartiment etanşeizat al unei nave spaţiale în care stau astronauţii în timpul zborului.
 

cap 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cap)

1. promontoriu.
2. direcţie de deplasare a unei (aero)nave.