Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ballade)
1. poezie populară medievală în versuri endecasilabice sau septenare, care se cânta şi se recita.
2. poezie epică, populară sau cultă, care narează fapte istorice sau legendare; cântec bătrânesc.
3. (muz.) compoziţie vocală sau instrumentală cu caracter narativ.
4. (jaz) interpretare rapsodică a unei piese de către un solist acompaniat de orchestră.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. beat)
1. /bit/ adj. inv. care aparţine beatnicilor.
2. s. n. (jaz) bătaie, timp al unei măsuri.
3. stil în rockul modern (şi în jaz) la începutul deceniului al şaptelea, care presupune accentuarea tuturor celor patru timpi ai măsurii.
4. (în formaţiile instrumentale) prezenţa tobei mari.
Parte de vorbire: s.
Origine: ( amer. bob skate)
1. (jaz) scat rafinat, stilizat, purtând amprenta evoluţiei improvizaţiilor instrumentale; mod de interpretare în care vocea concurează instrumentele, având o gamă întinsă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (amer. break)
1. comandă dată luptătorilor la box sau la catch să se despartă, să înceteze lupta corp la corp.
2. (tenis) ghem câştigat de un jucător pe serviciul adversarului.
3. (jaz) improvizaţie melodică sau ritmică la finele unei fraze, când se întrerupe acompaniamentul ritmic şi cântă numai solistul.
4. dans acrobatic bazat pe mişcări sacadate, având puncte comune cu gimnastica acrobatică şi cu pantomina.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. chase)
1. (jaz) dialog foarte viu între soliştii interpreţi ai aceluiaşi instrument, fiecăruia revenindu-i câteva măsuri.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. clinker)
1. (jaz) notă plasată greşit sau intonată fals.