Rezultate secundare ((sportivă).):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. classement)
1. acțiunea de clasare, de punere într-o anumită ordine; rezultatul acestei acțiuni.
2. repartiție pe clase.
3. atribuirea unui loc sau rang la ceva sau cuiva în funcție de meritul sau valoarea acestuia.
4. ordine a reuşitei concurenţilor într-o competiţie (sportivă).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. compétition, lat. competitio)
1. luptă, rivalitate simultană între mai multe persoane sau grupuri de oameni care urmăresc același scop.
2. tip de eveniment în care mai multe persoane concurează pentru a câștiga; concurs, întrecere (sportivă).
3. (biol.) concurență existentă între indivizi din aceeași specie sau indivizi din specii diferite pentru a monopoliza resursele unui anumit mediu; luptă pentru existență.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. disqualifier)
1. tr. a declara (pe cineva) nedemn de stimă, de respect; a dezonora.
2. a exclude dintr-o competiţie (sportivă) pentru comportare necorespunzătoare, abateri, încălcarea anumitor reguli etc.
3. refl. a-şi pierde calificarea profesională.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dispute)
1. dezbatere, discuţie aprinsă, controversă (cu privire la un subiect, la o temă); (p. ext.) diferend, ceartă.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. homologuer)
1. a confirma valoarea sau autenticitatea unui înscris.
2. a recunoaşte oficial o performanţă (sportivă).
3. a confirma oficial calităţile unui produs.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. team)