Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. africain, lat. africanus, it. africano)
1. adj., s. m. f. (locuitor) din Africa.
3. artă ~ă (sau artă neagră) = artă care se manifestă mai ales în sculptura antropomorfă şi animalieră, în ţesături, orfevrărie.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (africanologie, cf, fr. africanologue)
1. specialist în africanologie, disciplină care are ca obiect studiul Africii; africanist.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. afro-asiatique)
1. referitor la Africa şi Asia.
2. (lingv.) se referă la familia de limbi vorbite în Africa de Nord și Orientul Mijlociu.
3. compus din reprezentanți din Africa și Asia.
4. referitor la persoanele asiatice de origine africană.
5. referitor la persoanele africane de origine asiatică.
6. comun Africii și Asiei, din punct de vedere politic.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. arabe, lat. arabus)
1. adj., s. m. f. (locuitor, popor) din Orientul Apropiat şi din nordul Africii.
2. adj. care aparţine arabilor; arabic (1).
3. arta ~ă = artă, o sinteză între elementele mesopotamiene, persane şi bizantine, cu influenţe ale tradiţiei locale, prezentând în construcţii (moschei, palate, mausolee) curtea interioară încadrată de porticuri, iar în artele decorative ornamentul geometric şi floral; cifră ~ă = simbol grafic, element al sistemului de numeraţie zecimal.
4. (despre cai) care aparţine unei rase originare din Pen. Arabia.
5. (s. f.) limbă semitică ale cărei dialecte sunt vorbite de arabi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. berbère)
1. (pl.) grup de populaţii din nordul Africii, urmaşe ale vechilor libieni.
2. (s. f.) limbă din familia de limbi hamito-semitice vorbită de berberi.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. boschiman)
1. adj., s.m.f. (băştinaş) dintr-o populaţie negridă din sudul Africii (deşertul Kalahari).
2. (s. f.) limbă vorbită de boşimani.