Rezultate secundare (FR):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. frac)
1. haină bărbătească de ceremonie, scurtă în faţă până la talie, neîncheiată la piept şi terminată la spate cu două cozi lungi şi înguste.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fraction, lat. fractio)
1. număr care exprimă una sau mai multe părţi dintr-un întreg.
2. raport între două expresii matematice.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. fractionner)
1. a împărţi un întreg; a diviza, a secţiona.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fractionnel)
1. care tinde la dezbinare, la fracţio-narea (unui partid).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. fractionnaire)
1. (mat.) care conţine o fracţie; de forma unei fracţii.
2. număr ~ = număr format dintr-un întreg şi o fracţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fracţiona)
1. acţiunea de a fracţiona.
2. separare a unui amestec lichid sau gazos în fracţiuni bogate în anumiţi componenţi.
3. procedeu de construcţie a unei aeronave din (sub)ansambluri parţiale.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)
1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.
2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. abandonnique)
1. I. (psihanaliză) se spune despre un subiect (în special un copil) care trăiește cu frica de a fi abandonat, fără să existe neapărat motive obiective care să justifice această frică.
2. II. (psihanaliză) persoană, de obicei un copil, care trăiește cu teama patologică de a fi abandonat.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage, it. abbattaggio)
1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.
2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.
3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.
4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.
5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.
6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.
7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. abbevillien)
1. (din) subetajul mijlociu al paleoliticului inferior; chelean.
2. I. legat de localitatea franceză Abbeville.
3. (preist.) califică un tip de cultură aparținând paleoliticului inferior, descoperită în depozitele cuaternare de la Abbeville; care este specific abbevilianului; care se referă la această perioadă.
4. (geol.) care se referă la perioada preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
5. II. (geol.) perioadă preistorică a paleoliticului inferior, caracterizată prin utilizarea fragmentelor grele de silex tăiate grosier pe ambele părți.
Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. abiétinées)
1. (bot.) familie de rășinoase cu fructe în formă de con (reprezentanți: bradul, pinul, molidul etc.); abietacee, pinacee.
2. (la sg.) plantă din această familie.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (vb. abona)
1. beneficiar al unui abonament.
2. (fam.) (cel) care frecventează o familie, un local etc.