Dictionar

Apocarpie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. apocarpie)

1. stare a unei flori ale cărei carpele nu sunt unite în pistil.


Armată

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. armata)

1. totalitatea forţelor militare ale unui stat; oaste.

2. serviciu militar.

3. mare unitate operativă formată din mai multe unităţi de arme întrunite.

4. (fig.) mare colectivitate de oameni; mulţime, ceată.


Atelier

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. atelier)

1. locul în care se execută lucrări manuale, sau se practică activități manuale de artă sau de agrement; (p. ext.) locul unde se dezvoltă o lucrare.

2. încăpere, local cu unelte sau maşini unde se desfăşoară o activitate meşteşugărească sau industrială.

3. totalitatea lucrătorilor care muncesc într-un asemenea local.

4. local amenajat în care lucrează un artist; încăpere de lucru a unui pictor, fotograf etc.; studio.

5. locul în care mai mulți elevi sau studenți lucrează sub îndrumarea unui maestru (profesor, artist etc.); (p. ext.) ansamblul artiștilor sau al elevilor care lucrează sub îndrumarea aceluiași maestru sau grup de maeștri.

6. (prin ext.) grup de persoane reunite pe o perioadă determinată de timp pentru a reflecta asupra unui subiect dat sau a realiza un proiect comun.

7. (fig.) centru de producție artistică-literară.

8. (înv.) șantier.


Capitul 2

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capitule, lat. capitulum)

1. inflorescenţă racemoasă cu numeroase flori reunite într-un receptacul.


Coadnaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coadnation)

1. stare a două organe concrescente, unite, sudate.


Compozee

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. composées)

1. familie de plante dicotiledonate gamopetale, cu florile reunite într-un capitul; compozite.