Dictionar

Rezultate secundare (Vechiului):

Aulic 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. aulicus)

1. tribunal suprem al vechiului Imperiu German.


Cabală

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cabale, germ. Kabale)

1. doctrină teozofică iudaică, care, recurgând la o interpretare mistică a Vechiului Testament, şi la practici oculte, pretindea a comunica cu spiritele.

2. (fig.) uneltire, intrigă; conspiraţie.


Cognomen

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. cognomen)

1. al treilea nume al unei persoane, care arată familia, potrivit vechiului drept roman.

2. supranume.


Digama

Parte de vorbire: s.m. inv.
Origine: (fr., gr. digamma)

1. a şasea literă a vechiului alfabet grec (Ϝ), corespunzând sunetului u consonantic.

2. var. digamma.


Maus (1)

Parte de vorbire: s.n. (înv.)
Origine: (germ. Maus)

1. joc de cărți care este jucat în mod obișnuit în Germania și în țările vechiului Imperiu Austro-Ungar.


Negaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. negation, lat. negatio)

1. negare.

2. judecată, propoziție care neagă ceva.

3. semn grafic care arată o negație (în logică sau matematică).

4. cuvânt care un sens negativ unei propoziții.

5. categorie a dialecticii care reflectă trecerea de la o calitate la alta, înlăturarea vechiului și afirmarea noului, unitatea dintre continuu și discontinuu în procesul dezvoltării.

6. negarea ~i = principiu fundamental al dialecticii potrivit căruia dezvoltarea este înțeleasă ca un proces continuu de înnoire, de negare și preluare selectivă a vechiului.

7. anulare a repartizării unui absolvent al învățământului superior în vederea angajării pe alt post.