Dictionar

Aboliţionism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abolitionnisme)

1. mişcare politică apărută la sfârşitul sec. XVIII în S.U.A., care susţinea desfiinţarea sclavajului.

2. curent de opinie care susţine necesitatea abolirii unor relaţii sociale, a unui regim politic, unei pedepse.


Agiotor

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. agioteur)

1. persoană care face agiotaj; agent de bursă.

2. bancher specializat în comerțul cu titluri publice la începutul secolului al XVIII-lea.


Animalculist, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. animalculiste)

1. (adept) al animalculismului; spermatist.

2. s.m. biolog preformist din secolele XVII-XVIII, care credea în spermatozoid se află, miniaturizat, viitorul organism.

3. (var.) animaliculist.


Baroc, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. baroque, it. barocco)

1. stil ~ (şi s. n.) = stil în arhitectură, pictură, literatură, muzică, predominant între sfârşitul Renaşterii şi mijlocul sec. XVIII, care cultivă libertatea şi monumentalitatea formelor, ornamentaţia excesivă, inventivitatea şi fantezia exprimării.

2. stil de la sfârşitul perioadelor clasice, în care forma se dezvoltă în dauna conţinutului.

3. (fig.) exagerat; bizar, extravagant.


Bonapartism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bonapartisme)

1. formă a dictaturii marii burghezii, în Franţa, după victoria revoluţiei de la sfârşitul sec. XVIII, sub conducerea lui Napoleon Bonaparte.

2. ataşament faţă de dinastia întemeiată de Napoleon.

3. formă de dictatură personală.


Braccio

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. /viola da/ braccio)

1. viola da ~ = violă din sec. XVII, ţinută pe mână, din care s-a dezvoltat ulterior viola şi violina.