Dictionar

Rezultate principale (Acru,):

Acru

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr., engl. acre)

1. unitate de măsură a suprafeţelor agricole (4046,86 m2), în ţările anglo-saxone.


Rezultate secundare (Acru,):

-MACRU

Parte de vorbire: sufix
Origine: (gr. makros „mare, uriaș”)

1. „mare, uriaș”.


Acid; acru

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT acidus

2. FR acide; aigre

3. EN acid; sour

4. DE sauer

5. RU кислый

6. HU savas, savanyú


Acru, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (lat. acrus)

1. s. n., adj. (gust) ca al oțetului, al lămâii etc.

2. adj. care are gustul caracteristic al oțetului, al lămâii etc.; care provoacă o reacție gustativă astringent; acid, înțepător.

3. fig. morocănos, ursuz, supărăcios; răutăcios; supărat, mâhnit.


Acru; acriu; astringent

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT acerbus; adstringens; stypticus

2. FR acerbe; aigre; astringent; styptique

3. EN sour, acid, acerb, eager

4. DE herb; adstringierend; den Mund zusammenziehend; sauer

5. RU терпкий; вяжущий

6. HU savanyú, fanyar


Ambulacru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ambulacre)

1. tub mic terminat cu o ventuză, organ de locomoţie la echinoderme.


Amfimacru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amphimacre)

1. picior de vers dintr-o silabă scurtă încadrată de două lungi (neaccentuate).


Abator

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattoir)

1. construcţie unde se sacrifică animalele destinate consumului populaţiei.

2. (fig.) masacru.


Acerofobie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. acerophobia)

1. I. teamă patologică de a părea dur, ironic, de a supăra.

2. II. frica irațională de acru sau de lucruri acre.


Acid, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. acide, lat. acidus)

1. adj. cu proprietăţi acide.

2. (fig.) care dezvăluie lucruri neplăcute, dureroase; usturător.

3. (adesea fig.) care are proprietățile unui acid, cu gust acru, înțepător.

4. s. m. substanţă chimică cu gust acru şi miros înţepător, care înroşeşte hârtia albastră de turnesol.


ACIDI-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (lat. acidus „acru”)

1. „acru, acreală, acid, aciditate”.


Asacrie

Parte de vorbire: s.
Origine: (a- + sacrum)

1. anomalie constând în absenţa osului sacru.


Betyl

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bétyle)

1. (la arabi) piatră neagră care însoţea tribul în deplasările sale, purtată ca obiect sacru, ocrotitor, într-un cort montat pe o cămilă, cu un cortegiu de prezicători, toboşari şi femei dansând.