Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accumuler, lat. accumulare)
1. tr., refl. a (se) strânge, a (se) înmagazina, a (se) concentra.
Parte de vorbire: s.
Origine: (acumula)
1. acţiunea de a (se) acumula.
2. proces economic complex constând în formarea şi utilizarea unei părţi din venitul societăţii pentru asigurarea reproducţiei lărgite.
3. ~ a capitalului = transformarea plusvalorii în capital; fond de ~ = parte a unui venit pentru acumulare; rata ~ării = raportul dintre fondul de acumulare şi venitul pe baza căruia se formează.
4. (geol.) proces de depunere a materialului transportat de agenţii geomorfologici.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (lat. accumulatus)
1. care este strâns, adunat (în timp).
2. îngrămădit, adunat la un loc.
3. s.f. acumulare.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT accumulatus
3. EN accumulated; heaped
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. accumulateur)
1. aparat, recipient pentru înmagazinarea energiei sub diferite forme în vederea utilizării ulterioare.
2. dispozitiv care memorează datele în vederea prelucrării într-o maşină de calcul.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. réaccumuler)
1. a aduna, a strânge, a acumula din nou.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abstinence, lat. abstinentia)
1. abţinere de la anumite băuturi, alimente etc; abstenţiune.
2. (sintagmă) (economie politică) teoria ~ei = teorie prin care capitalul și acumularea lui rezultă din abținerea proprietarilor de la consumul personal exagerat.
3. ~ sexuală = abținere de la actul sexual.
Parte de vorbire: s.
Origine: (acumula)
1. acţiunea de a (se) acumula.
2. proces economic complex constând în formarea şi utilizarea unei părţi din venitul societăţii pentru asigurarea reproducţiei lărgite.
3. ~ a capitalului = transformarea plusvalorii în capital; fond de ~ = parte a unui venit pentru acumulare; rata ~ării = raportul dintre fondul de acumulare şi venitul pe baza căruia se formează.
4. (geol.) proces de depunere a materialului transportat de agenţii geomorfologici.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adiposité)
1. (med.) acumulare patologică de grăsime într-un țesut, de obicei localizată în anumite părți ale corpului; adipoză.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adsorption)
1. fixare a unei substanţe lichide sau gazoase, într-un strat subţire, pe suprafaţa unui corp solid.
2. capacitatea părţii superficiale a solului de a acumula substanţe solide, lichide şi gazoase.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérocolie)
1. acumulare de gaze în intestinul gros.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aérogastrie)
1. acumulare excesivă de gaze în stomac.