Rezultate secundare (Adoptat.):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adoptable)
1. se referă la un copil care poate fi adoptat.
2. (fig.) care poate fi acceptat.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. adoptant)
1. I. (drept) care adoptă pe cineva în mod legal.
2. II. (drept) persoană care adoptă pe cineva în mod legal; adoptator, înfietor.
Parte de vorbire: s.f. pl.
Origine: (fr. assises)
1. (Evul Mediu) adunări reunind pe suzeran şi vasalii săi, în cadrul cărora se discutau probleme juridice, administrative etc. sau erau adoptate hotărâri; hotărâre juridică sau administrativă adoptată la această adunare.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. cartésien)
1. I. care aparține cartezianismului, privitor la cartezianism.
2. care îl are ca autor sau origine pe Descartes, care este formulat de el.
3. coordonate ~ene = sistem de numere care definesc poziţia unui punct în raport cu două axe perpendiculare (abscisa şi ordonata).
4. nomogramă ~ă = nomogramă raportată la un sistem de coordonate plane.
5. II. adept al cartezianismului.
6. cel care a adoptat doctrina lui Descartes.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coutume)
1. normă de drept nescrisă, adoptată prin tradiţie; consuetudine.
Parte de vorbire: s.n. inv.
Origine: (fr. /l’école/ dada)
1. denumire adoptată în 1916 de o mișcare artistică și literară revoluționară, protestând prin derizoriu și iraționalitate împotriva absurdului universal; dadaism.