OK
X
agregație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. agrégation, lat. aggregatio)
1.
agregare.
2.
(în
unele
țări)
concurs
pentru
postul
de
profesor
agregat.
dezagregație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. désagrégation)
1.
acțiunea
de
a
se
dezagrega
și
rezultatul
ei;
dezagregare.
2.
descompunerea
unui
corp
în
elementele
sale
constitutive.
3.
degenerescența
sau
distrugerea
treptată
a
unei
persoane
sau
a
unui
lucru.
4.
(fig.)
distrugerea
principiilor
de
unitate,
coeziune
etc.
5.
(antonim)
agregație.
agregare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. agrégation, lat. aggregatio)
1.
faptul
de
a
se
agrega;
agregație.
2.
alipire,
unire
într-un
tot;
grupare,
asociere.
3.
stare
de
~
=
fiecare
dintre
cele
trei
stări
de
consistență
a
materiei.
dezagregație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. désagrégation)
1.
acțiunea
de
a
se
dezagrega
și
rezultatul
ei;
dezagregare.
2.
descompunerea
unui
corp
în
elementele
sale
constitutive.
3.
degenerescența
sau
distrugerea
treptată
a
unei
persoane
sau
a
unui
lucru.
4.
(fig.)
distrugerea
principiilor
de
unitate,
coeziune
etc.
5.
(antonim)
agregație.