Dictionar

Acetic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acétique)

1. de natura oţetului.

2. acid ~ = acid organic rezultat din oxidarea alcoolului etilic; acid etanoic; fermentaţie = fermentaţie care transformă alcoolul în acid acetic.


Acidorezistent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acido-résistant)

1. care prezintă acidorezistenţă.

2. se referă la bacteriile care nu se decolorează nici sub acțiunea acizilor puternici, nici sub acțiunea alcoolului.


Alcoolemie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alcoolémie)

1. prezenţa temporară a alcoolului în sânge.


Alcooloterapie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alcoolothérapie)

1. folosirea terapeutică a alcoolului.


Alcooltest

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alcooltest)

1. aparat pentru determinarea prezenţei alcoolului în sânge.


Alcoolurie

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. alcooluria)

1. prezenţa temporară a alcoolului în urină.