Dictionar

Rezultate secundare (Alergic):

Alergic, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. allergique)

1. I. legat de alergie; cauzat de alergie, caracterizat prin alergie.

2. (med.) se spune despre o persoană al cărei sistem imunitar reacționează (destul de) puternic la prezența unui corp străin.

3. (fig., fam.) care manifestă o incompatibilitate sau un sentiment de antipatie pentru ceva sau cineva.

4. II. persoană care manifestă o alergie.

5. (antonime) analergic, antialergic, hipoalergenic.


Alergen, -ă

Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. allergène)

1. I. se spune despre substanțele care pot provoca o alergie.

2. II. substanță care provoacă o alergie.

3. (antonime) analergic, antialergic.


Alergic, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. allergique)

1. I. legat de alergie; cauzat de alergie, caracterizat prin alergie.

2. (med.) se spune despre o persoană al cărei sistem imunitar reacționează (destul de) puternic la prezența unui corp străin.

3. (fig., fam.) care manifestă o incompatibilitate sau un sentiment de antipatie pentru ceva sau cineva.

4. II. persoană care manifestă o alergie.

5. (antonime) analergic, antialergic, hipoalergenic.


Alergidă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allergide)

1. afecţiune cutanată de natură alergică.


Alergologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allergologie)

1. ramură a medicinii care studiază mecanismele alergiei şi bolile alergice.


Alergoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Allergose)

1. denumire generică pentru bolile alergice.


Anafilactic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anaphylactique)

1. cu caracter de anafilaxie; care se referă la anafilaxie, o reacție alergică severă și rapidă.

2. (med.) șoc ~ = reacție alergică exacerbată, care duce în cele mai multe cazuri la consecințe grave și care poate pune viața în pericol.

3. (med.) stare = sensibilizare care permite șocul ~.