Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. américain)
1. adj., s. m. f. (locuitor) din S.U.A., din America.
2. (s. f.) limba engleză vorbită în S.U.A. şi în Canada.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. américanisme)
1. cuvânt, expresie proprii englezei americane; cuvânt de origine americană pătruns într-o altă limbă.
2. purtare specifică americanilor.
3. tendinţă de a imita felul de a fi al americanilor.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. américaniste)
1. specialist în americanistică.
3. susținător a ceea ce este american; cel care adoptă sau pretinde că adoptă idei și maniere (nord-)americane.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Amerika-nistik)
1. studiu al limbilor, culturilor şi civilizaţiilor continentului american.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (cf. fr. américanité)
1. specificitate culturală și identitară a continentului american.
2. calitatea a ceea ce provine din Statele Unite.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. américaniser)
1. refl., tr a (se) transforma în american.
2. refl. a-şi însuşi felul de a fi al americanilor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. afro-américain)
1. de origine africană în societatea americană.
Parte de vorbire: s.
Origine: (afro1- + americanistică)
1. disciplină care studiază civilizaţia şi cultura americană, de influenţe etnice africane.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. américanisme)
1. cuvânt, expresie proprii englezei americane; cuvânt de origine americană pătruns într-o altă limbă.
2. purtare specifică americanilor.
3. tendinţă de a imita felul de a fi al americanilor.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. américaniste)
1. specialist în americanistică.
3. susținător a ceea ce este american; cel care adoptă sau pretinde că adoptă idei și maniere (nord-)americane.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Amerika-nistik)
1. studiu al limbilor, culturilor şi civilizaţiilor continentului american.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. américaniser)
1. refl., tr a (se) transforma în american.
2. refl. a-şi însuşi felul de a fi al americanilor.