Rezultate principale (Animal,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. animal)
1. s. n. fiinţă care are organe de simţ, de mişcare, sistem nervos etc.
2. (fig.) om josnic, stăpânit de instincte.
3. adj. de animal, propriu animalelor.
Rezultate secundare (Animal,):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
6. HU gazdaállat
Parte de vorbire: s.m. (înv.)
Origine: (fr. animalcule)
1. (biol.) vietate extrem de mică, observabilă numai la microscop; animal microscopic.
2. ~ spermatic = spermatozoid.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. animalcular)
1. de, referitor la, asemănător cu un animalcul.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. animalculisme)
1. (biol.) teorie învechită conform căreia embrionul preexistă în spermatozoid, ovulul feminin fiind folosit pentru a-l hrăni; preformism.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. animalculiste)
1. (adept) al animalculismului; spermatist.
2. s.m. biolog preformist din secolele XVII-XVIII, care credea că în spermatozoid se află, miniaturizat, viitorul organism.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. animalisch)
2. (fig.) josnic, brutal, inuman.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattage, it. abbattaggio)
1. acțiunea de a extrage minereu într-o mină.
2. loc de extragere a unui minereu, a unei roci dintr-un zăcământ; operaţia însăşi.
3. ~ frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului.
4. ciocan de ~ = instrument acționat cu aer comprimat, cu ajutorul căruia se desprinde cărbunele în straturile cu înclinație mare.
5. doborâre a arborilor în exploatările forestiere.
6. acțiunea de a ucide un animal; sacrificare a animalelor, la abator.
7. (marinărie) înclinare a unei nave spre a putea fi carenată; carenaj.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abattoir)
1. construcţie unde se sacrifică animalele destinate consumului populaţiei.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abiotique)
1. care se opune vieții; care este lipsit de viață.
2. califică un mediu în care organismele vii nu pot trăi, incompatibil cu viața.
3. care ține de abioză; propriu abiozei.
4. factor ~ = unul dintre cei doi factori care guvernează distribuția populațiilor bentice în ocean și care depinde în esență de mediul în care evoluează animalele și plantele.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acanthophage)
1. (despre animale) care se hrăneşte cu spini.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acariose)
1. dermatoză la oameni şi la animale (albine) provocată de acarieni.
2. (bot.) umflare patologică a mugurilor cauzată de înţepăturile unor acarieni.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acéphalie)
1. lipsă a capului la unele animale inferioare.
2. monstruozitate, lipsa capului sau nedezvoltarea regiunii cefalice.