Dictionar

Aerobază

Parte de vorbire: s.
Origine: (aero- + bază)

1. centru de exploatare a aparatelor de zbor.


Amorsă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amorce)

1. dispozitiv de aprindere a unei încărcături; capsă.

2. cantitate de pulbere aşezată între dispozitivul de aprindere şi încărcătura de azvârlire a unei lovituri de artilerie.

3. bandă neagră, opacă, de celuloid, care serveşte la încărcarea-descărcarea aparatelor cinematografice ori a casetelor de filme la lumină.

4. (cinem.) detaliu plasat în prim-planul cadrului cu scopul de a da imaginii profunzime.

5. ~a drumului = primul tronson terminat al unui drum.

6. nadă, momeală (pentru peşti).

7. (cib.) serie de instrucţiuni care permit introducerea unui program.


Aparataj

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. appareillage)

1. totalitatea aparatelor într-un anumit domeniu.


Aparatură

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Apparatur)

1. ansamblul aparatelor care asigură funcţionarea, controlul şi reglarea unei maşini sau instalaţii.


Apertură

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aperture, lat. apertura)

1. deschizătură, orificiu.

2. grad de deschidere a canalului fonator în timpul emiterii unui fonem.

3. caracteristică a aparatelor microscopice, fotografice etc. dată de unghiul sub care se vede diametrul primei lentile din punctul de intersecţie al axei obiectivului cu planul acestuia.


Arheofizică

Parte de vorbire: s.
Origine: (arheo- + /geo/fizică)

1. ştiinţă care preconizează pentru cercetările arheologice folosirea metodelor şi aparatelor de care face uz geofizica.