apartenență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. appartenance, it. appartenenza)

1. faptul de a aparține cuiva, de a ține de ceva.
2. (mat.) calitate a unui element care face parte dintr-o mulțime.

carnet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. carnet)

1. caiet mic (pentru însemnări).
2. act, document de forma unui mic carnet (1), în care se arată apartenența posesorului.

citadinism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. cittadinismo)

1. apartenența și capacitatea individului de a acționa în contextul unei comunități citadine specifice; caracter citadin.

clav

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. clavus)

1. bandă de stofă purpurie, care, aplicată pe tunică, indica apartenența la ordinul senatorial sau ecvestru în vechea Romă.
2. margine de lână purpurie în toga pretextă ca semn al cetățenilor romani sub 15 ani.

confesionalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Konfessionalismus, it. confessionalismo)

1. concepție teologică ce consideră obligatorie apartenența la o anumită confesiune.

confesionalitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Konfessionalität, it. confessionalità)

1. apartenență la o anumită confesiune sau credință religioasă.

conștiință

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. conscience, lat. conscientia)

1. forma cea mai evoluată, proprie omului, de reflectare psihică a realității obiective prin intermediul senzațiilor, percepțiilor și gândirii, sub formă de reprezentări, noțiuni, judecăți, raționamente, inclusiv procese afective și voliționale.
2. gândire, spirit.
3. faptul de a-și da seama; înțelegere.
4. ~ socială = ansamblul concepțiilor etc. unei societăți ca reflectare a vieții ei materiale; ~ de clasă = faptul de a fi conștient de apartenența la o anumită clasă, de a înțelege interesele acestei clase, rolul ei istoric.
5. sentiment pe care omul îl are asupra moralității acțiunilor sale.
6. proces de ~ = luptă sufletească generată de momente și de situații de viață deosebite, cruciale; mustrare de ~ = remușcare.
7. libertate de ~ = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă, filozofică etc.