Rezultate secundare (Apropie):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adduction, lat. adductio)
1. mişcare de apropiere a unui membru de planul de simetrie al corpului.
2. dirijare a apelor către locul de distribuire.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. affinité, lat. affinitas)
1. potrivire, asemănare, apropiere.
2. proprietate a substanţelor de a se combina între ele.
3. (bot.) înrudire, apropiere generică.
4. (jur.) înrudire prin alianţă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. areale)
1. în afara realităţii; ireal; care respinge apropierile prea directe între planul artistic şi cel real.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. assimiler, lat. assimilare)
1. tr. a transforma în substanţă proprie materiile nutritive absorbite de organism.
2. a face asemănător.
3. a considera egal, similar cu altă persoană.
4. a-şi însuşi cunoştinţe, idei etc.
5. a introduce în procesele de fabricaţie produse sau materiale noi, o tehnologie nouă etc.
6. tr., refl. a integra, a face să se integreze în alt grup social sau naţional.
7. (fon.) a (se) transforma sub influenţa unui alt sunet din apropiere.
Parte de vorbire: s.
Origine: ( asimila)
2. fenomen fonetic, transformarea unui sunet sub influenţa altuia aflat în apropiere, în sensul dobândirii unei caracteristici asemănătoare; asimilaţie.
3. ~ progresivă = asimilare realizată din sunetul anterior; ~ regresivă = asimilare realizată din sunetul posterior.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. asymptote)
1. dreaptă faţă de care se apropie o curbă, fără însă a o atinge niciodată.