Rezultate secundare (Aromatică):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. absinthe, lat. absinthium)
1. plantă amară şi aromatică, cu esenţă toxică; pelin.
2. băutură alcoolică, tare, verzuie, preparată din absint.
Parte de vorbire: I. s.n. (înv.), II. s.m. (înv.)
Origine: (I. fr. acquit; II. cf. lat. apium)
1. I. bilă de încercare la jocul de biliard, desemnând persoana care începe partida.
2. (reg.) baston special de lemn, cu care jucătorii lovesc bilele de biliard; tac.
3. II. plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu frunze mari, penate, cu flori albe, cu un rizom gros, globulos și cărnos, cultivată ca plantă culinară; țelină (Apium graveolens).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ambroisie, lat., gr. ambrosia)
1. (mit.) hrană a zeilor, despre care se credea că are puterea de a păstra tinereţea veşnică.
2. plantă aromatică din familia compozeelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amgélique)
1. plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu tulpina ramificată şi groasă la bază.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anis, lat. anisum)
1. plantă aromatică din familia umbeliferelor, din Orient, cu flori mici, albe, conţinând ulei eteric; anason, anison.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anisidine)
1. esenţă aromatică extrasă din anason, pentru a parfuma unele băuturi alcoolice.