asigura
Parte de vorbire: vb.
Etimologie: (după fr. assurer)
Etimologie: (după fr. assurer)
1. tr. a da o garanție pentru înfăptuirea unui lucru; a face ceva sigur; a garanta.
2. tr., refl. a(-și) lua măsuri de siguranță, a (se) încredința.
3. a încheia un contract pentru ocrotire materială în caz de boală, de calamități, accidente etc.