Parte de vorbire: adj., s. m. f.
Origine: (fr. assimilateur)
1. (cel) care asimilează.
2. care urmăreşte asimilarea forţată a unui grup social sau naţional a culturii etc..
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. azotobacter)
1. bacterie aerobă care asimilează azotul atmosferic, pe care îl transformă în azot organic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. endomorphisme)
1. totalitatea schimbărilor pe care le suferă o magmă la contactul cu unele roci pe care le asimilează.
2. (mat.) homomorfism la o mulţime cu o structură dată de ea însăşi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. réceptif)
1. capabil de a recepţiona, de a primi impresii din afară.
2. care învaţă, asimilează uşor.
3. care contractează uşor anumite boli (contagioase).