Dictionar

astringent

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT adstringens; stypticus; acerbus
2. FR astringent; styptyque; acerbe; âpre
3. EN astrigent; styptic
4. DE herb; zusammenziehend
5. RU терпкий; вяжущий
6. HU összehúzó
 

acru; acriu; astringent

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT acerbus; adstringens; stypticus
2. FR acerbe; aigre; astringent; styptique
3. EN sour, acid, acerb, eager
4. DE herb; adstringierend; den Mund zusammenziehend; sauer
5. RU терпкий; вяжущий
6. HU savanyú, fanyar
 

astringent, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. astringent, lat. astringens)

1. (substanță, medicament) care produce contractarea țesuturilor animale, care combate secrețiile exagerate; care diminuează secrețiile și tonifică țesuturile.
2. I. care face gura pungă; (înv.) stifos.
3. II. substanță chimică sau vegetală având proprietatea de a strânge țesuturile; stiptic.
 

astringență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. astringence)

1. proprietate a unor substanțe astringente.
2. proprietatea anumitor substanțe de a produce o senzație de contracție a mucoaselor bucale.
 

anastaltic, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. anastaltique)

1. (medicament) cu acțiune astringentă; stiptic.
 

astringență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. astringence)

1. proprietate a unor substanțe astringente.
2. proprietatea anumitor substanțe de a produce o senzație de contracție a mucoaselor bucale.
 

driadă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. dryade)

1. (mitologia greco-romană) divinitate feminină care protejează copacii și pădurile; nimfă a pădurilor, hamadriadă.
2. (bot.) arbust mic, cu flori albe, din familia rozaceelor, care crește în regiunile temperate și a cărui specie alpină (ceai din Alpi) era folosită anterior ca astringent.
 

galic 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gallique)

1. acid ~ = acid aromatic, astringent, din gogoșile de ristic și din coaja de stejar, folosit, în tăbăcărie, la fabricarea cernelurilor negre, a coloranților și a unor medicamente.
 

gambir

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. gambier, germ. Gambir)

1. plantă grimpantă subtropicală, din ale cărei frunze se obține un extract tanant, folosit ca astringent.
 

guarana

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. guarano)

1. liană care crește în Brazilia.
2. pastă preparată din semințele de guarana (1), antinevralgic și astringent în tratamentul dizenteriei.
3. chitară în țările Americii de Sud.