Dictionar

Rezultate principale (Ataşa):

Ataşa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. attacher)

1. tr., refl. a (se) alătura.

2. refl. (fig.) a se lega sufleteşte de ceva sau de cineva.


Rezultate secundare (Ataşa):

Ataşabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. attachable)

1. care poate fi ataşat; (fig.) sociabil.


Ataşament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. attachement)

1. afecţiune puternică pentru cineva sau ceva.

2. caiet de ~ = registru de şantier în care se notează lucrările executate.


Ataşamentist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (ataşament /2/ + ist)

1. tehnician care completează caietul de ataşament.


Ataşant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. attachant)

1. atrăgător, atractiv, captivant, pasionant.

2. (despre firi, caractere) apropiat, cald.


Ataşat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (ataşa)

1. adj. alăturat, alipit.

2. apropiat, devotat.

3. s. m. cel mai mic în rang între membrii reprezentanţei diplomatice a unui stat.


Pataşă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. patache)

1. veche navă cu vele pentru transportul corespondenţei şi pasagerilor.


Abandon

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abandon)

1. acțiunea de a rupe legătura care atașa o persoană de un lucru sau de o altă persoană.

2. acțiunea de a înceta de a se ocupa de ceva sau de cineva.

3. actul de renunțare la o calitate, un loc de muncă sau o funcție.

4. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.

5. părăsire a unui bun sau renunțare la un drept.

6. renunțare la o cauză, credință etc.

7. cedare (la o stare, un sentiment).

8. (drept) actul prin care un debitor abandonează toate bunurile sale creditorilor săi, pentru a se proteja de urmărirea lor.

9. (sport) retragere dintr-o competiţie.

10. ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei.


Adnat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. adnatus)

1. (bot.; despre organe) crescut pe un alt organ; atașat direct, părând se unească.

2. (referitor la lamelele unei ciuperci) aderent.


Afecţiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. affection, lat. affectio)

1. dragoste, simpatie, ataşament.

2. stare patologică a unui organ; boală.


Afixație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (engl. affixation)

1. proces morfologic prin care un grup de litere (afixul) este atașat unui cuvânt de bază, sau rădăcină, pentru a forma un cuvânt nou.


Aglutinant, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. agglutinant, lat. agglutinans)

1. adj. care aglutinează.

2. care se lipeşte.

3. limbă = limbă în care raporturile gramaticale se exprimă cu ajutorul afixelor ataşate la rădăcina cuvântului.

4. s.m. anticorp care coagulează bacteriile din organism.

5. s.n. substanţă care are proprietatea de a coagula coloizii.

6. material de legătură între agregate.


Alidadă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alidade)

1. dispozitiv, riglă gradată ataşată unui instrument goniometric, pentru măsurarea unghiurilor.

2. parte mobilă a unui teodolit.