Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. auspicium, fr. auspice)
1. (la romani) prevestire făcută de auguri (I).
2. dreptul de a lua auspiciile (rezervat consulilor, pretorilor şi cenzorilor).
3. (rar) protecţie.
4. sub ~iile cuiva = sub egida, sub patronajul cuiva; sub cele mai bune ~ii = în împrejurări favorabile.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. égide)
1. (mit.) scut al lui Zeus, acoperit cu pielea caprei Amalteia.
3. îndrumare, îngrijire, ocrotire; sprijin.
4. sub ~a = sub auspiciile, cu îndrumarea şi răspunderea unei instituţii.