Dictionar

autovehicul

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autovéhicule)

1. vehicul cu tracțiune mecanică proprie.
 

aerotransportor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (aero- + transportor)

1. autovehicul pentru transportul de pasageri și de mărfuri.
 
 
 

antifona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (anti- + -fon2)

1. a acoperi (caroseria unui autovehicul) cu un strat protector pentru atenuarea zgomotelor.