Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acatagraphie)
1. tulburare a comunicării scrise constând în aşezarea greşită a cuvintelor în scris.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. ballast)
1. lest (nisip, pietriş) care asigură stabilitatea unei nave, a unei maşini agricole sau reglarea altitudinii unui balon.
2. compartiment etanş al unui submarin care asigură scufundarea sau ridicarea submarinului la suprafaţă.
3. (fig.) ceea ce este inutil, de prisos.
4. strat de pietriş folosit ca pat pentru aşezarea traverselor unei linii ferate; amestec de pietriş şi de nisip la diferite construcţii.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. chiasme, cf. gr. chiasma – încrucișare)
1. figură de stil constând în aşezarea inversată a două perechi de cuvinte, pentru a forma o antiteză.
2. semn în formă de χ (khi) care indică, pe marginea unui manuscris, un pasaj dezaprobat.
3. (anat.) încrucișare în formă de x a prelungirilor nervoase ale nervului optic care face posibilă simultaneitatea vederii binoculare; chiasmă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. érecteur)
1. adj., s. m. (muşchi, nerv) care serveşte la ridicarea anumitor organe.
2. s. n. maşină de lucru folosită la ridicarea şi aşezarea în poziţie definitivă a pieselor prefabricate grele.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. essai)
1. studiu de proporții reduse asupra unor probleme filozofice, literare, științifice etc., care expune un punct de vedere personal, fără intenția de a epuiza subiectul.
2. încercare; probă.
3. probă preliminară de mărci poștale pe hârtie și în culori diferite, din care se alege cea care va rămâne prototipul definitiv al întregului tiraj.
5. (rugbi) așezarea mingii la sol, dincolo de linia de but a adversarilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (încadra)
1. acţiunea de a (se) încadra.
2. (telec.) precizare a unor momente determinate în evoluţia unui fenomen periodic.
3. aşezarea şi potrivirea pe un material textil, pe o hârtie etc. a unor tipare, în scopul decupării.