circumpolar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. circumpolaire)

1. în jurul, în vecinătatea polilor.
2. (despre aștri) apropiat de Steaua Polară.

culmina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. culminer, lat. culminare)

1. (despre aștri) a atinge punctul de culminație.
2. (fig.) a atinge cel mai înalt stadiu; a ajunge la apogeu.

declina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. décliner, lat. declinare)

1. tr. a trece un substantiv, adjectiv, pronume, numeral sau articol prin toate cazurile gramaticale.
2. a respinge, a refuza, a contesta, a nu-și asuma o sarcină, o funcție etc.
3. a-și ~ competența = a nu-și recunoaște competența (autoritatea, capacitatea de a se pronunța într-o problemă); a-și ~ orice răspundere = a nu-și asuma răspunderea.
4. a nu recunoaște, a nu admite ceva.
5. a-și ~ numele, calitatea = a-și spune numele, calitatea; a se prezenta.
6. intr. (despre aștri) a coborî către asfințit, a apune.
7. (fig.) a decădea, a fi în declin; a-și pierde vigoarea, importanța.

dirham

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dirham)

1. unitatea monetară a Marocului și a Emiratelor Arabe Unite.
2. monedă divizionară în Libia, a mia parte dintr-un dinar (= 100 piaștri).

gravita

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. graviter)

1. a tinde către un punct în virtutea legii gravitației.
2. (despre aștri) a se mișca în jurul astrului din care s-a desprins, fiind atras de acesta.
3. (fig.) a evolua în vecinătatea unui punct, a tinde într-o anumită direcție, a fi în jurul și sub influența cuiva.

heliac, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. héliaque)

1. referitor la răsăritul și apusul unui astru; (despre aștri) care răsare sau apune o dată cu Soarele.