Dictionar

Adjectival, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. adjectival)

1. exprimat printr-un adjectiv.

2. articol ~ = articol care se aşază între un substantiv articulat precedat de prepoziţie.

3. (despre construcţii gramaticale) cu valoare de adjectiv.


Amplasament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. emplacement)

1. loc pe care se aşază o construcţie, o instalaţie, un dispozitiv etc.

2. lucrare genistică în care se instalează pentru tragere o piesă de artilerie.


Bar 1

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. bar)

1. local public în care consumatorii sunt serviţi stând în picioare sau pe scaune înalte, în faţa unei tejghele.

2. tejghea (specială) într-un restaurant etc., la care se servesc şi se prepară băuturile.

3. mobilă, separată sau montată într-un interior, într-o casă, în care se aşază băuturi, pahare, tutun şi prăjituri.

4. cabaret.


Cameră

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. camera)

1. încăpere într-un apartament.

2. muzică de ~ = muzică destinată unui număr redus de interpreţi.

3. compartiment într-un sistem tehnic (instalaţie, maşină, aparat).

4. ~ obscură = a) încăpere neluminată sau cu lumină de o anumită culoare, în care se lucrează cu materiale fotosensibile; b) dispozitiv cu ajutorul căruia se obţine pe un ecran imaginea răsturnată a unui obiect; ~ fotografică = a) aparat fotografic; b) cameră obscură de televiziune (sau videocaptoare), aparat complex pentru captarea imaginii şi transformarea ei în semnale video; ~ de combustie = încăpere a motorului cu ardere internă în care se aprinde amestecul de gaze.

5. tub închis de cauciuc care se umflă cu aer şi care se aşază pe roată sub anvelopă.

6. balon de cauciuc al unei mingi de sport.

7. adunare parlamentară constituită; organ suprem al puterii de stat.

8. (ec.) instituţie având ca obiectiv sprijinirea activităţii dintr-un anumit domeniu.


Catafalc

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catafalque, germ. Katafalk)

1. postament pe care se aşază sicriul unui mort până la înmormântare.


Cavalet

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. cavalletto)

1. suport pe care se aşază ambarcaţiile sau diferitele obiecte la bordul unei nave ori pe uscat.

2. şipcă de lemn care se fixează provizoriu pe cofrajul plăcii unui planşeu de beton.