Rezultate principale (Balustradă.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balustrade)
1. îngrăditură verticală scundă din mai mulţi baluştri uniţi printr-o bară de sprijin, pe marginea unor construcţii.
Rezultate secundare (Balustradă.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balustre)
1. stâlp scurt, bombat la partea inferioară, dintr-o balustradă.
2. parte laterală a capitelului ionic.
3. compas pentru trasarea circumferinţelor de diametru mic.
Parte de vorbire: s.n. (italienism)
Origine: (it. cancello)
1. structură alcătuită din una sau mai multe bare de lemn sau metal legate între ele; gard, grilaj, îngrăditură.
2. (în bisericile catolice) balustradă între sanctuar şi spaţiul navei.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. claire-voie)
1. împrejmuire cu grilaj; grilaj cu şipci; planşeu din grinzi cu interspaţii.
2. (arhit.) balustradă exterioară de piatră; partea de sus a bisericilor gotice, în care ferestrele, apropiate între ele sau despărţite numai prin menouri ori colonete, formau un etaj ajurat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. gabbia, fr. gabie)
1. platformă cu balustradă la capătul de sus al catargului unei nave pentru a permite observarea orizontului.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. rampe, germ. Rampe)
1. teren înclinat, privit în sensul în care urcă.
2. porțiune din traseul unei căi ferate sau a unui drum în pantă urcătoare.
3. platformă amenajată în stații pentru încărcarea și descărcarea vagoanelor de cale ferată.
4. ~ de lansare = suport echipat cu diferite dispozitive de orientare și ghidare de pe care se lansează avioanele catapultate sau rachetele.
5. balustradă la o scară sau la un pod.
6. barieră.
7. partea din față a unei scene de teatru, unde sunt instalate luminile.
8. a vedea lumina ~ei = a intra în repertoriul unui teatru, a fi jucat în fața publicului; a chema la ~ = a cere prin aplauze revenirea artiștilor pe scenă.
9. compartiment din melcul urechii interne; scală.