Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl., fr. basket-ball; din engl. basket „coș” + ball „minge”)
1. sport care opune două echipe de cinci jucători, care se străduiesc în timpul foarte scurt (30 de secunde) în care o echipă are dreptul de a păstra mingea, să marcheze puncte prin aruncarea mingii în coșul echipei adverse; baschet.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (baschetbal + -ist)
1. sportiv care joacă baschet; jucător de baschet.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. basket)
1. s. n. joc sportiv între două echipe a câte 5 jucători, în care mingea se aruncă într-un coş fixat de un stâlp pe terenul echipei adverse; baschetbal.
2. s. m. pl. încălţăminte de sport asemănătoare unor ghete de pânză cu talpă groasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (coş, după golgheter)
1. baschetbalist care înscrie cele mai multe puncte într-o etapă, într-un campionat.