Rezultate secundare (Biserica):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abbatial, lat. abbatialis)
1. care aparține unei abații, de abație.
2. care constituie un element al unei abaţii.
3. biserică ~ă = biserica principală a unei abații.
4. oraș ~ = oraș construit în jurul unei abații celebre.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anticléricalisme)
1. atitudine ostilă faţă de cler şi de biserică; respingere a amestecului clerului în viaţa publică.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. antipape)
1. pretendent nerecunoscut de Biserica Romano-Catolică la titlul de papă; papă fals, ales pe cale ilegală.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antitrinitarisme)
1. doctrină eretică în biserica veche care nega dogma creştină a Treimii.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr., lat. arcosolium)
1. nişă arcuată funerară într-o biserică sau catacombă.
2. tombă plasată într-o nișă boltită.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. basilica, fr. basilique, lat. basilica)
1. edificiu public roman de formă dreptunghiulară, cu interiorul împărţit prin şiruri de coloane, care servea ca loc de judecată, bursă comercială sau loc de adunări.
2. biserică din primele secole ale creştinismului, după planul bazilicilor romane.
3. biserică catolică de mari proporţii.