Rezultate principale (Blocare.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (bloca)
2. (poligr.) culegere intenţionată a uneia sau a mai multor litere cu floarea în jos pentru a atrage atenţia corectorului.
3. (cont.) ~ a contului = sistare de către bancă a plăţilor din contul de decontare al unei întreprinderi sau instituţii.
4. imposibilitate de funcţionare, de aplicare a unei reguli.
Rezultate secundare (Blocare.):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (auto- + blocare)
1. oprire în timpul funcţionării a unui mecanism, a unei maşini sub acţiunea propriilor forţe rezistente la frecare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (debloca)
1. acțiunea de a debloca, de a reporni un mecanism, de a înlătura un obstacol material; deblocat.
2. înlăturare a obstacolelor de pe arterele de circulație; deblocat, degajare.
3. repunere în stare de funcționare a unor mecanisme sau mașini; deblocat.
4. ridicare a interdicției de a folosi în mod liber sume de bani sau alte valori bănești; deblocat.
5. scoatere a unor ofițeri din cadrele active ale armatei; deblocat.
6. (psihologie) suspendare sau anulare a unui blocaj afectiv care barează exteriorizarea unui conţinut mintal.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. absentéisme, engl. absenteeism)
1. absenţă frecventă şi nemotivată dintr-un loc de muncă.
2. mod de exploatare a pământului printr-un intermediar.
3. neparticiparea la alegeri sau la şedinţe politice.
4. ~ parlamentar = practică folosită de deputaţii opoziţiei constând în neparticiparea la sesiunile parlamentului, pentru întârzierea sau blocarea adoptării unor legi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. embuteillage)
1. îmbuteliere.
2. blocare (a unor nave, a circulaţiei rutiere etc.).
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. autoblocage)
1. dispozitiv de blocare automată a sistemelor de semnalizare, de macazuri etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. blocage)
1. blocare.
2. fundaţie de piatră, de bolovani la un zid, la o şosea, stradă, cale ferată etc.
3. procedeu tehnic în baschet, volei, box etc. cu scopul de a împiedica o acţiune a adversarului sau pentru a proteja o acţiune proprie.
4. întrerupere a desfăşurării unui proces sau a unei funcţii fiziologice.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. bloquant)
1. (substanţă) a cărei acţiune farmacologică se realizează prin blocarea unor receptori.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. bodycheck, body check)
1. (hochei pe gheață) mișcare în care un jucător îl obstrucționează pe altul cu corpul său.
2. împiedicare a acţiunilor adversarului printr-o blocare corp la corp la hochei pe gheaţă.