Dictionar

Ablaţiune

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. ablation, lat. ablatio)

1. îndepărtare chirurgicală din corpul uman (o tumoare, un calcul, un organ bolnav); exereză, extirpare.

2. transportare a materialelor rezultate din dezagregarea rocilor.

3. reducere a masei unui gheţar sau a zăpezii prin topire şi evaporare.

4. fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., pierde din substanţă din cauza încălzirii sale până la incandescenţă.


Comatos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. comateux)

1. adj. referitor la starea de comă1, care produce comă

2. adj., s. m. f. (bolnav) în stare de comă.


Contraindica

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. contre-indiquer)

1. a interzice ceva (unui bolnav); a da o indicaţie contrară.


Emfizematos, -oasă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. emphysémateux)

1. (bolnav) care suferă de emfizem (pulmonar).


Grafofob, -ă

Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. graphophobe)

1. (bolnav) de grafofobie.

2. (persoană) care prezintă aversiune față de scris.


Scarlatinos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. scarlatineux)

1. (bolnav) de scarlatină.