borat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. borate)

1. sare sau ester al acidului boric.

doborâtură; lemn căzut; lemn doborât

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT lignum dejectum
2. FR bois de ramassage; chablis
3. EN fallen wood
4. DE Fallholz
5. RU вaлежник
6. HU széldöntvény; széldöntötte fa

elaborat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Elaborat)

1. rezultatul unei elaborări; compunere, lucrare.

perborat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. perborate)

1. produs prin adiționarea de hidrogen superoxidat unui borat, folosit la substanțele de spălare și de albire, precum și în pasta de dinți.

antecedent, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. antécédent, lat. antecedens)

1. I. care precede (cel mai adesea imediat) în timp; care este anterior.
2. (vorbind de un curs de apă) care prezintă un fenomen de antecedență.
3. (despre o vale) care s-a stabilit înaintea unei deformări tectonice.
4. II. faptă, întâmplare anterioară unui fapt, unei stări actuale.
5. ~ penal = fapt penal privind trecutul unui inculpat.
6. (logică) primul termen al unei judecăți ipotetice; tot ceea ce poate constitui premisa unei demonstrații.
7. prima secțiune a unei unități melodice structurată binar.
8. (muzică) prima expunere tematică într-o lucrare elaborată prin tehnica contrapunctului.
9. (antonime) posterior, subsecvent, ulterior.

anticorp

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anticorps)

1. proteină specifică elaborată de organism ca răspuns la pătrunderea unui antigen.

aport 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apporte)

1. (pentru a îndemna un câine să aducă vânatul doborât) adu! caută!

aret

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arrêt)

1. poziție a unui câine de vânătoare când simte sau vede vânatul.
2. câine de ~ = câine de vânătoare dresat pentru a aduce vânatul doborât.

asistent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. assistant, germ. Assistent)

1. adj. prezent, de față (la ceva).
2. s. m. f. cel care asistă la ceva; colaborator.
3. ~ universitar = grad didactic în învățământul superior, intermediar între preparator și lector; ~ medical = cadru tehnic mediu specializat în munca medico-sanitară.

autolaborator

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (auto- + laborator)

1. laborator instalat pe un autovehicul; laborator mobil, laborator transportabil.