Dictionar

biofiltru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. biofiltre)

1. instalație pentru purificarea apei poluate a canalelor cu ajutorul bacteriilor aerobe.
 

canalicul

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. canalicule, lat. canaliculus)

1. (biol.) nume dat canalelor mici din țesuturile organismelor; canal mic.
 

cateter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cathéter, lat. catheter, gr. katheter)

1. instrument de sondaj al canalelor organice, dintr-un tub fin din material flexibil.
 

chilectazie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. chylectasie)

1. (med.) mărire a canalelor din pancreas și intestinul subțire prin care circulă limfa (chilul); dilatația persistentă a vaselor chilifere.
 

colangiocistostomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cholangio-cystostomie)

1. fixare a canalelor biliare la peretele superior al vezicii, în caz de obstrucție a canalelor hepatice.
 

colangiom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cholangiome)

1. tumoare rezultată prin transformarea celulelor epiteliale ale canalelor biliare intrahepatice.