Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acalculie)
1. incapacitatea de a utiliza cifrele, de a efectua calcule.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acatalepsie)
1. (la scepticii greci) renunţare din principiu de a mai căuta soluţia unei probleme; imposibilitatea de a atinge certitudinea.
2. (med.) nesiguranţă în punerea unui diagnostic.
3. (med.) boală care atacă creierul și îi privează pe cei atacați de capacitatea de a înțelege un lucru, de a urma un raționament.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. akinésie)
1. incapacitatea de a executa acte motorii, deşi muşchii nu sunt paralizaţi.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acidophilie)
1. termen folosit pentru a descrie capacitatea unei substanțe de a se lega de coloranții acizi; însuşirea de a fi acidofil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. achloropsie)
1. (med.) formă de daltonism constând în incapacitatea de a vedea verdele, a doua culoare de bază; deuteranopie.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. achromatopsique)
1. (suferind) de acromatopsie, defect de vedere care constă în incapacitatea de a distinge culorile; acromatop.