Rezultate principale (Car):
Parte de vorbire: s.
Origine: (după engl. /typewriter/ carriage, fr. chariot)
1. piesă cilindrică mobilă pe care se fixează hârtia la maşina de scris.
Rezultate secundare (Car):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Hangerle)
1. șervețel pe care-l țin chelnerii în mână sau sub braț.
Parte de vorbire: s.m. (învechit; în Transilv. și Bucov.)
Origine: (lat. apothecarius, din grec. άπόθήκη „magazin”)
1. cel care prepara și vindea medicamente; farmacist.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. autocar)
1. vehicul rutier confortabil de transport public, conceput pentru distanțe lungi, pentru excursii etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. avio/n/ + car)
1. mijloc de distracţie constând dintr-un avion care, cu ajutorul unui scripete, este catapultat în lupinguri acrobatice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bécarre)
1. accident muzical care, pus înaintea unei note, anulează un diez sau un bemol.
Parte de vorbire: I. s.m., II. s.n.
Origine: (berbec + -ar)
1. I. păstor de berbeci; bărbăcar.
2. (înv., pop.) sărbătoare populară celebrată pe 26 septembrie.
3. II. (reg) cojoc lung cu lână mare; sarică, burcă.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. aalénien)
1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).
2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.
3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)
1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.
2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.
3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)
1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.
2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)
1. (arhitectură) partea superioară a capitelului unei coloane; placă de piatră care formează partea superioară a capitelului unei coloane și pe care se sprijină arhitrava.
2. (matematică) sistem de linii înscrise într-un plan, care corespund unei ecuații; nomogramă.
3. (fizică) reprezentare geometrică și algebrică a unui spectru luminos
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactèrien, cf. grec. a „fără” + bakterion „bastonaș” )
1. care nu conține, care este lipsit de bacterii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)
1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.
2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.