amibocit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. amibocyte)

1. (biol.) orice celulă care are forma sau mișcarea unei amibe; celulă animală sau vegetală cu caracterele amibelor.

asibila

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. assibiler)

1. tr., refl. a da, a căpăta caracterele unei consoane africate.

atipic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. atypique)

1. care nu prezintă caracterele tipului; care este diferit de tipul obișnuit.
2. care nu se conformează regulilor, comportamentelor obișnuite.
3. (antonim) tipic.

blastogeneză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. blastogenèse)

1. formare a blastulei.
2. reproducere asexuată, la unele organisme, prin înmugurire.
3. teorie potrivit căreia caracterele ereditare se transmit prin plasma germinativă.

caracter

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. caractère, lat. character, gr. kharakter)

1. ansamblu de trăsături psihico-morale distincte, relativ stabile, definitorii pentru om.
2. dans de ~ = dans prin ale cărui figuri se exprimă acțiuni sau sentimente; comedie de ~ = comedie a cărei intrigă izvorăște din conflictul creat între caracterele personajelor.
3. personalitate morală caracterizată prin voință fermă, corectitudine și consecvență, integritate etc.
4. individualitate cu trăsături psihice complexe, într-o operă literară.
5. particularitate de structură, formă, substanță sau funcție a unui organism.
6. caracteristică a unui lucru, fenomen.
7. element al unui alfabet; literă, semn grafic de același corp și aceeași familie.
8. (inform.) literă, cifră, semn particular.
9. (mat.) numărul de elemente care ocupă după o permutare același loc ca și înainte de aceasta.

cloranemie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chloro-anémie)

1. anemie care prezintă caracterele clorozei.