Dictionar

catolici

Parte de vorbire:  vb. tr., refl. (pop.)  
Etimologie: (v. catolic)

1. a face să treacă sau a trece la catolicism; a (se) catoliciza, (înv. și reg.) a (se) papistăși.
 

catolicime

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (catolic + -ime)

1. totalitate a catolicilor, lumea catolică.
2. (var.) catolicitate, (înv. și pop.) papistășime.
 

catolicire

Parte de vorbire:  s.f. (pop.)  
Etimologie: (v. catolici)

1. trecere la catolicism, convertire (a cuiva) la catolicism; catolicizare, catolizare.
 

catolicism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. catholicisme)

1. confesiune creștină care recunoaște primatul și infailibilitatea papei de la Roma, iar în materie de credință, purcederea Sfântului Duh și de la Dumnezeu-fiul (filioque), existența purgatoriului etc.
 

catolicit, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n. (pop.)  
Etimologie: (v. catolici)

1. adj. catolicizat.
2. s.n. catolicizare.
 

catolicitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. catholicité)

1. caracter catolic, universal.
2. totalitatea credincioșilor catolici.
 

catoliciza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. catholiciser)

1. tr., refl. a (se) converti la catolicism.
 

abate (1)

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (it. abbate, lat. abbas,-atis, fr. abbe)

1. superior al unei abații.
2. superiorul unei mănăstiri catolice (similar cu starețul sau egumenul unei mănăstiri ortodoxe).
3. preot, cleric la catolici.
4. prior.
 

abluțiune

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ablution, lat. ablutio)

1. spălare a corpului, prescrisă de unele religii orientale și la catolici, pentru purificare.
2. purificare religioasă.
3. (fam.) îmbăiere prin duș.
4. eroziune exercitată de curenții marini de adâncime.
 

advent

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Advent, lat. adventus)

1. (la catolici) perioadă de patru săptămâni dinaintea Crăciunului.
2. fiecare din cele patru duminici care preced Crăciunul.
 

aggiornamento

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. aggiornamento)

1. politică a bisericii romano-catolice de readaptare a doctrinei tradiționale a catolicismului la cerințele societății contemporane.
 

anamneză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anamnèse, gr. anamnesis)

1. (la Platon) explicare a cunoașterii prin reamintirea ideilor pe care sufletul le-ar fi contemplat într-o existență anterioară.
2. rugăciune care se face în timpul unei mise la catolici.
3. totalitatea antecedentelor unei boli, obținute de medic prin interogarea bolnavului.
 

calvariu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. calvarium)

1. (la catolici) cruce monumentală, reprezentând imaginea lui Isus răstignit, în apropierea unei biserici; (p. ext.) cruce de lemn ridicată la răspântii, pe marginea drumurilor etc.