Dictionar

acceptor, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. accepteur)

1. (atom) capabil a primi electroni suplementari.
2. (substanță chimică) care poate fixa o altă substanță.
 

chimioterapic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. chimiothérapique)

1. (substanță de sinteză chimică) cu acțiune bacteriostatică.
 

erodant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. érodant)

1. care roade (prin acțiune chimică).
 

pirognostic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (cf. fr. pyrognostique)

1. (analiză chimică) care folosește focul, căldura pentru a analiza, pentru a cunoaște natura unei substanțe, în special a mineralelor.