OK
X
clasificare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vb. clasifica)
1.
împărțire
sistematică,
pe
clase
(sau
într-o
anumită
ordine).
2.
ocupare
a
unui
anumit
loc
la
un
examen,
concurs.
clasificare; sistematizare
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
classificatio;
systematisatio
2.
FR
classification;
systématisation
3.
EN
classification;
systematization
4.
DE
Klassifizierung;
Einordnung;
Klassifikation;
Systematisierung
5.
RU
клaссификaция;
системaтизaция
6.
HU
klasszifikáció,
osztályozás;
rendszerezés
subclasificare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. sous-classification)
1.
clasificare
secundară,
făcută
după
o
alta,
în
baza
aceluiași
criteriu.
binominalism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. binominalisme)
1.
sistemul
nomenclaturii
binare.
2.
(biol.)
clasificare
descendentă
bazată
pe
caractere
care
privesc
în
esență
sexualitatea
speciilor.
biosistematică
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (bio- + sistematică)
1.
disciplină
care
se
ocupă
cu
clasificarea
organismelor
vii;
biotaxie,
biotaxonomie.
biotaxie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. biotaxie)
1.
parte
a
biologiei
care
stabilește
regulile
de
clasificare
a
organismelor
vii;
biotaxonomie.
biotaxonomie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. bio-taxonomie)
1.
disciplină
care
se
ocupă
cu
clasificarea
organismelor
vii;
biotaxie,
biosistematică.
bradford
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. bradford)
1.
sistem
englezesc
de
clasificare
a
lânurilor,
după
calitate,
în
cifre
care
reprezintă
numărul
de
sculuri
obținute
dintr-o
livră
de
lână.
cantitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. quantité, lat. quantitas)
1.
totalitatea
determinărilor
obiectelor,
fenomenelor
și
proceselor,
care
indică
aspectul
lor
măsurabil
din
punctul
de
vedere
al
mărimii,
numărului,
volumului,
duratei
etc.
2.
tot
ceea
ce
poate
fi
numărat
sau
măsurat.
3.
câtime,
număr,
mărime.
4.
(log.)
criteriu
de
clasificare
a
judecăților
de
predicație
după
sfera
subiectului.
5.
durata
rostirii
unui
sunet,
a
unei
silabe.