Dictionar

Rezultate secundare (Coarde):

Acorda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accorder, lat. accordare)

1. a da; a concede; a atribui.

2. a stabili un acord (4) între cuvintele unei propoziţii.

3. a da coardelor, sunetului unui instrument muzical un anumit ton.

4. a sintoniza.


Afon, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aphone, cf. gr. aphonos, mut)

1. (şi s. m. f.) care suferă de afonie.

2. care n-are voce sau simţ muzical.

3. consoană (şi s. f.) = consoană care se pronunţă fără vibrarea coardelor vocale, surdă.


Arpegione

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. arpeggione)

1. inv. vechi instrument cu coarde şi arcuş, asemănător cu chitara, de mărimea violoncelului.


Balalaică

Parte de vorbire: s.
Origine: (rus. balalaika)

1. vechi instrument muzical rusesc, compus dintr-o cutie de rezonanţă triunghiulară, cu trei coarde ciupite.


Bandolă

Parte de vorbire: s.
Origine: (sp. bandola)

1. intrument muzical cu coarde, asemănător cu bandura.


Bandură

Parte de vorbire: s.
Origine: (rus., ucr. bandura)

1. instrument muzical ucrainean cu coarde ciupite, în formă ovală, şi cu o tastieră scurtă.