Rezultate secundare (Colete):
Parte de vorbire: s.
Origine: (cole- + -terapie2)
1. tratament al unor afecţiuni prin admi-nistrarea unor extracte de fiere de bou.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adresse)
1. indicaţie pe scrisori, colete etc. care conţine numele şi domiciliul destinatarului.
2. la ~a cuiva = cu privire la cineva.
3. comunicare oficială făcută în scris de o instituţie.
5. (inform.) simbol, cuvânt, cod care indică locul din memoria unei maşini electronice unde se înregistrează o informaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (colet1 + -ărie)
1. expediere de mărfuri în cantităţi mici şi sub forme uşor de mânuit; (p. ext.) mijloc (feroviar) de transport pentru colete1.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. expéditeur)
1. cel care expediază scrisori, colete, bani etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Post, fr. poste)
1. instituţie publică care asigură transportul şi distribuirea corespondenţei, a coletelor, a banilor etc.; clădirea în care funcţionează.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. trailer)
1. remorcă dintr-o platformă joasă şi solidă, sprijinită în spate pe un tren dublu de roţi, iar în faţă pe vehiculul motor, pentru transportul pe şosele sau în porturi a coletelor şi a pieselor grele.
2. (mar.) bac (pe cablu); pod plutitor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (vb. expedia)
1. (despre scrisori, colete, bani etc.) trimis prin poștă sau prin mesagerie; (prin general.) trimis în grabă într-un anumit loc.
2. (despre o persoană) trimis către o destinație îndepărtată cu o anumită misiune.
3. (despre interesele unei persoane) rezolvate în grabă și superficial.
4. (despre o treabă, un lucru etc.) făcut repede și cu ușurință; executat repede și superficial.
5. tratat sau analizat superficial.
6. (jur; înv.; despre un act sau o hotărâre judecătorească) după care s-a făcut o copie.
7. (fam.; despre persoane) îndepărtat.