Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amarante, lat. amarantus)
1. plantă erbacee cu inflorescenţă în formă de spic, cu flori mici, purpurii, galbene sau albeIadj. inv., s. n. (colorant) roşu-violet.
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (lat. affixus, vb. fixa)
1. adj. prins într-un loc determinant, astfel încât să nu poată fi mișcat; înțepenit.
3. imobil; stabilit într-un anumit loc.
4. (d. un termen, o oră, un preț etc.) riguros determinat.
6. (chm; d. corpuri) care a fost adus într-o stare din care nu se mai schimbă.
7. (chm; d. corpuri) care a fost împiedicat să se volatilizeze.
8. (d. materiale fotografice developate) tratat cu un reactiv chimic, pentru a-l face insensibil la acțiunea luminii.
9. (d. un colorant) care a pătruns în structura fibrei textile sau a pielii.
10. (d. un desen) acoperit cu un fixativ.
11. (biol.; d. celule sau țesuturi) stabilizat cu ajutorul unui fixator, în vederea examenului microscopic.