Rezultate secundare (Combustibil):
Parte de vorbire: s.
Origine: (bio- + combustibil)
1. combustibil de origine organică.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. combustible)
1. (material) care arde în prezenţa unui comburant, izvorând energie calorică.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. combustibilité)
1. proprietate a unor corpuri de a arde în contact cu aerul.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acaustobiolite)
1. (geol.) rocă sedimentară de origine organică care nu arde (necombustibilă).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aéroréacteur)
1. reactor la care carburatorul necesar arderii combustibilului este aerul atmosferic precomprimat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alimentateur)
1. adj. care alimentează.
2. s. n. dispozitiv pentru alimentarea unei maşini cu combustibil, cu materie primă de prelucrat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anacardier)
1. arbust din America tropicală cu fruct combustibil; anacard.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după it. anticamera)
1. compartiment al camerei de combustie a unui motor în care se injectează combustibilul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (A/stra/ R/omână/ + gaz)
1. amestec de gaze petroliere (butan, propan) cu etan, pentan etc. lichefiate, folosit drept combustibil comprimat în butelii speciale.
2. maşină de gătit, reşou la care se foloseşte acest combustibil.