Dictionar

concepție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. conception, lat. conceptio)

1. ansamblu, sistem de idei privitoare la problemele filozofice, științifice, economice, morale, tehnice, literare etc.; mod de a înțelege sau de a interpreta fenomenele pe baza unui sistem de idei.
2. procreare.
 

anticoncepție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. contraception)

1. infecunditate prin metode anticoncepționale; contracepție.
 

preconcepție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. préconception)

1. prejudecată.
2. fază incipientă în procesul ontogenetic de însușire și formare a conceptelor, la copil.
 

absolutism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. absolutisme)

1. regim politic în care un monarh concentrează în mâinile sale întreaga putere; autocrație.
2. concepție care stă la baza unei monarhii.
 

agnosticism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. agnosticisme)

1. concepție gnoseologică care neagă posibilitatea cunoașterii obiective a lumii, a esenței fenomenelor.
 

amoralism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amoralisme)

1. concepție care preconizează renunțarea la principiile morale; negare a oricărei morale.
 

anarhism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anarchisme, rus. anarhizm, germ. Anarchismus)

1. concepție, mișcare social-politică extremistă care neagă necesitatea statului și formele lui de organizare, a ordinii și disciplinei sociale în general.
2. stare de anarhie.
 

antenatal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (engl. antenatal)

1. apărând sau existând înainte de naștere; prenatal.
2. referitor la perioada (de viață) dintre concepție și naștere.
3. (antonim) postnatal.
 

antibonjurism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (anti- + bonjurism)

1. concepție, atitudine de antibonjurist.