Dictionar

Autodafe

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autodafé, port. auto da fé, act de credinţă)

1. ceremonie de ardere pe rug a ereticilor condamnaţi de inchiziţie.

2. ardere, nimicire prin foc.


Decalvaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. decalvatio, fr. décalvation)

1. calviţie.

2. pedeapsă în vechiul drept prin care se rădea capul condamnaţilor.


Eşafod

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. échafaud)

1. platformă ridicată într-o piaţă publică pentru execuţia condamnaţilor la moarte în unele ţări; (p. ext.) condamnare la moarte (prin tăierea capului).


Galeră

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. galère)

1. navă de comerţ sau de război, lungă şi cu puntea joasă, cu vele şi rame mânuite de sclavi sau de condamnaţi la muncă silnică.


Lorar

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. lorarius, fr. loraire)

1. (antichitate) cel însărcinat cu biciuirea sclavilor condamnaţi.

2. (antichitate) sclav însărcinat cu pedepsirea altora, folosind un bici sau o curea de piele.


Ostracon

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., gr. ostrakon)

1. (ant.) nume dat scoicilor pe a căror cochilie se scria numele celor condamnaţi la ostracizare.