Dictionar

Rezultate secundare (Condiţiilor):

Adaptare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. adapta, lat. adaptatio)

1. acţiunea de a (se) adapta; adaptaţie.

2. deprindere cu noi condiții (de viață, de muncă etc.); acomodare.

3. modificare a unei opere pentru a trece dintr-un gen în altul; transpunere în formă scenică, radiofonică sau cinematografică a unei opere literare.

4. (bot.) modificările morfologice şi fiziologice ale plantei pentru a face faţă condiţiilor de mediu schimbat.

5. ~ la utilizator = adaptarea echipamentelor produse în serie la cerințele specifice ale unui utilizator; particularizare, personalizare.

6. (antonime) inadaptare, neadaptare.


Aeroscopie

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Aeroskopie, engl. aeroscopy)

1. investigare a condiţiilor atmosferice prin examenul microbiologic al aerului.


Agrofizică

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Agrophysik)

1. ştiinţă care studiază cercetarea condiţiilor în care se dezvoltă plantele, procesele fizice din plante.


Agrometeorolog, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. agrométéorologue)

1. specialist în agrometeorologie, disciplină care studiază rolul condițiilor meteorologice în dezvoltarea plantelor de cultură.


Agrometeorologie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. agrométéorologie)

1. ştiinţă care studiază rolul condiţiilor meteorologice în dezvoltarea plantelor de cultură.


Alobioză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allobiose)

1. schimbare a modului de viaţă al unui organism la modificarea condiţiilor de mediu.