Rezultate secundare (Conduite):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autosuggestion)
1. sugestie asupra propriei conştiinţe sau conduite.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (etică + -ian)
1. specialist în etică, știință care se ocupă de principiile de reglementare ale acțiunii și conduitei morale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. psychagogie)
1. ansamblu de acţiuni şi tehnici educative care urmăresc (re)modelarea conduitei morale a individului, potrivit cerinţelor mediului social.
2. psihoterapie prin metode educative.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., lat. stimulus)
1. s. n. stimulent, imbold.
2. s. m. factor care dă naştere unei reacţii, unei conduite specifice a organismului; excitant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. surdétermination)
1. caracter al unui proces care este determinat de un mare număr de condiţii.
2. caracterul unei conduite determinate de mai multe motivaţii concurente.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. zen)
1. sectă budistă din Japonia care se bazează pe educarea unei anumite conduite, pe o tehnică specială de meditaţie filozofică, menită să stimuleze concentrarea gândirii.